Stâlpi de sare

Categorii:   Ficțiune   |   Dragoste

O poveste intensă, adânc înrădăcinată în vechea tradiție a basmelor arabe. Două femei închise într-un spital de boli mintale din Iordania, în timpul și după Mandatul Britanic, își împărtășesc viețile. Maha, victimă a violenței politice, vede cum englezii îi ucid omul iubit; iar Um Saad cedează în fața umilinței când soțul îi aduce acasă o femeie mai tânără. Dincolo de apriga luptă pentru supraviețuire într-o societate dominată de bărbați, se întrezărește totuși ideea unui viitor în care toate acestea vor rămâne o simplă amintire.

Editura: Leda
An apariție: 2009
ISBN: 973-102-213-0
Pagini: 304

 

f64.ro

 

 

Stâlpi de sare

Recenzie adăugată de către Alina

Stâlpi de sare este un roman al slăbiciunii și forței ce are în centrul lui femeia arabă. Chiar dacă urmărește două destine diferite unul față de celălalt, Fadia Faqir construiește până la urmă o singură istorie de suflet. 

Cum tuturor oamenilor le plac poveștile, fie ele mituri, povești reale sau basme, în Stâlpi de sare se amestecă realități paralele într-o ficțiune marcantă și vie. Maha, Um Saad și Povestasul sunt personajele principale ale romanului. Ele reprezintă tipologii din societatatea islamică: beduina, orășeanca și gura lumii. Într-un spital de nebuni condus de englezi, în Iordania, sunt aduse pe rând două femei , Maha și Um Saad. Um Saad începe să-și povestească viața iar Maha își amintește propria poveste în timp ce o ascultă pe aceasta. 

Prinse între patru pereți, cu sufletele zdrobite, cele două înfățișează perspective diferite ale vieții. Povestasul, gura lumii, fără să cunoască realitatea celor două și fără să se aplece cu puțină compasiune asupra suferinței umane, pur și simplu le desființează pe acestea și le înlocuiește cu gustul primar al majorității. Așa ajunge să fie justificat faptul că cele două au ajuns la balamuc, pe drept, în numele culturii și identității religioase. Este considerat un adevăr axiomatic în Islamism faptul că bărbații sunt mai puternici decât femeile, nu doar din punct de vedere fizic, ci și mintal și moral. Prin urmare, femeile au nevoie de protecția și îndrumarea bărbaților. De aici toate inechitățile care decurg și se revarsă asupra multor destine feminine din roman. 

Soțul lui Um Saad aduce o altă nevastă în casă, frumoasă, tânără și reușește să scape de Um Saad, după o viață de sclavie, când este dusă la azilul de boli mentale. Maha, o tânără beduină, după ce soțul i-a fost ucis de englezi, este dusă la spital de propriul frate abuziv, Daffash, pentru a-i lua toată averea, pământurile muncite de ea de-o viață. Nasra, o tânără ciobăniță, este vinovată pentru faptul că fusese violată de Daffash, pentru că îl ispitise și nu se ferise. Mătusa Tamam, soacra Mahai, este o femeie bătrână, prinsă în superstiții ancestrale. Singurul personaj masculin rezonabil din roman, poate pentru faptul că este bătrân, răpus de tristețe și boală, rămâne șeicul Nimer din tribul Bani-Qasim, tatăl Mahai.

Vântul fierbinte şi umed, încărcat cu sarea Mării Moarte, ne învăluia pereţii casei, asedia satul întreg. Prin fereastra mică am reuşit să zăresc faţa rotundă a lunii. Luna îmi tot punea întrebări.

Personajele sunt excelent conturate, poveștile de iubire frumoase, intrigile politice și istoriile tainice ale beduinilor demne de urmărit, tradițiile străvechi sunt redate în tablouri vii și cu un realism clocotitor sunt ingrediente fascinante pentru romanul Stâlpi de sare. Îl fac o mărturie clasică a dualității naturii umane.

Casele vechi, construite pe pietre albe, străluceau în lumina soarelui şi perdelele din dantelă fluturau în vânt. Chiar atunci, chiar acolo, m-am molipsit de o boală care se numeşte „tânjire”. Tânjeam să văd, să aud şi să simt ce se petrecea dincolo de acele perdele, dincolo de uşile închise. Viaţa oraşului şi locuitorii lui începură să-mi curgă prin vene.
Livada mea, piatra preţioasă de pe fruntea văii. Răsăritul auriu atingea portocalii şi lămâii, îi ridica tot mai sus şi mai sus, spre cer, şi îi lăsa acolo suspendaţi. Apa rece ca gheaţa ce trecea prin vechiul canal împărţea livada în două şi pătrundea în sol, netezind marginile bulgărilor uscaţi de pământ, aducând cu ea răcoare şi umezeală. Aroma florilor mă purta încet în altă lume. Norul de parfum umplea întreaga vale. Apa lină curgea direct în inima mea, îmi curăţa sufletul obosit şi mă lăsa fragilă, transparentă.

 

Cumpără cartea de aici:

elefant    libris.ro    cartepedia    carturesti

 

Alte recenzii publicate de Alina

 

Abonare la newsletter

Salutare, ne-am bucura să-ți trimitem pe email lunar cele mai noi recenzii!
Putem să-ți trimitem doar noutăți din categoriile tale preferate sau dacă preferi să primești notificări cu toate recenziile, nu e necesar să bifezi nicio categorie.