Femeia nisipurilor

Categorii:   Ficțiune

Romanul alegoric al lui Kobo Abe este considerat drept unul dintre cele mai valoroase romane japoneze postbelice. Protagonistul, Niki Jumpei, profesor si entomolog amator, descopera in niste dune un sat straniu, ai carui locuitori traiesc in gropi sapate in nisip. Tinut captiv de o vaduva intr-una dintre gropi, se vede nevoit sa indeparteze necontenit nisipul omniprezent care ameninta sa ingroape comunitatea. Trasind cu o mina de maestru etapele revoltei, infringerii si apoi ale resemnarii eroului, autorul izbuteste o analiza magistrala a comportamentului unui om pus intr-o situatiei limita. Ecranizarea romanului „Femeia nisipurilor” a fost distinsa cu premiul pentru cel mai bun film strain la Festivalul de la Cannes in 1964.

Editura: Polirom
An apariție: 2004
ISBN: 973-681-577-3
Pagini: 276

 

dyfashion

 

 

 

Femeia nisipurilor

Recenzie adăugată de către Alina

Scriitor japonez, fotograf și inventator, Kobo Abe (1924 -1993) este un pseudonim al lui Kimifusa Abe. Faima sa a depăsit granițele Japoniei, mai ales după ce filmul Femeia nisipurilor (după romanul „Suna no onna” - Femeia nisipurilor, publicat în 1960)  a avut succes la Festivalul de Film de la Cannes. A colaborat cu regizorul japonez Hiroshi Teshigahara și pentru ecranizarea altor romane: Groapa, Chip străin sau Harta ruinată.

Într-o zi de august a dispărut un om. Plecase pur şi simplu în concediu, spre ţărmul mării, la distanţă de mai puţin de o jumătate de zi cu trenul, şi nimic nu s-a mai auzit de el… După şapte ani, timp în care nimeni n-a aflat adevărul, în baza paragrafului 30 din Codul civil, omul a fost declarat decedat.

După un început care pare banal, Femeia nisipurilor se doveşte a fi o extraordinară alegorie a morții. Transcrisă într-o poveste aproape reală, în care un bărbat pasionat de insecte, coboară din tren într-o gară, ia un autobuz și poposește într-un peisaj plin de coline și văgăuni, smocuri de ierburi uscate ce aruncau umbre pe gropile din nisip, ea devine o poveste interesantă. Atras de săteni într-o grotă, săpată sub un perete de nisip, rămâne captiv împreună cu o femeie necunoscută, fără a se putea salva. De aici începe desfășurarea miturilor și ridicarea la planurile simbolistice.

Nisipul... Lucrurile care aveau formă păreau goale de orice conţinut cînd erau puse alături de nisip. Singurul factor sigur era mişcarea lui. Nisipul era antiteza formei.

Curgerea neîntreruptă a nisipului, fragilitatea și consumismul emoțional, faptul că oamenii sunt  urmăriți și manipulați tot timpul, scara care face legătura dintre cer și pământ, munca istovitoare și inutilă pentru a nu fi înghițit de nisip, erotismul în formă pură și codependenta faţă de asupritori face din Femeia nisipurilor un roman valoros pentru învățătura ce trebuie extrasă. Suspans, gândire sofisticată și drama unei vieții pline de constângeri autoimpuse, de vreme ce întotdeauna există o soluție salvatoare , un pur joc al spiritului.

Nu trebuia să se grăbească să evadeze. Avea acum în mînă biletul dus-întors, pe care ora plecării şi locul unde pleca erau lăsate în alb. Le putea completa cînd voia. În plus, îşi dădea seama că dorea să-i vorbească cuiva despre capcana de apă. Iar dacă tot dorea să vorbească despre asta, nimeni n-ar fi fost mai atent decît sătenii. Pînă la urmă, o să-i spună cuiva - dacă nu astăzi, mîine. Putea să-şi amîne evadarea pe altă dată, după ce le va vorbi despre capcană.

Oferind probe pentru adevăr dar și pentru eroare, autorul ne lasă să credem că personajul principal poate oricând să se salveze, dar încă nu e pregătit. Întotdeauna mai este ceva de făcut, încă o justificare de a nu se realiza pe sine.

Am dat exemplul cu nisipul pentru că, analizînd lucrurile, am ajuns la concluzia că lumea este asemenea lui. Natura fundamentală a nisipului se înţelege foarte greu, dacă ne gîndim la el în stare staţionară. Nu numai că nisipul curge, dar această curgere este însuşi nisipul, îmi pare rău că nu pot să-ţi explic mai bine.
— Dar înţeleg ce vrei să spui. Pentru că în educaţia practică nu poţi să scapi de relativism.
— Nu e asta. Şi dumneata devii nisip. Vezi cu ochii nisipului.
Odată mort, nu vei mai avea griji întrebîndu-te cînd vei muri.

Subiectul romanului Femeia nisipurilor rămâne și astăzi original, îndrăzneț și ușor estetic.

 

Cumpără cartea de aici:

carturesti    libhumanitas    libris    elefant    cartepedia

 

Alte recenzii publicate de Alina

 

Abonare la newsletter

Salutare, ne-am bucura să-ți trimitem pe email lunar cele mai noi recenzii!
Putem să-ți trimitem doar noutăți din categoriile tale preferate sau dacă preferi să primești notificări cu toate recenziile, nu e necesar să bifezi nicio categorie.